Rating: 
Am inceput sa o citesc din plictiseala in timpul unui curs si nu am mai lasat-o din mana pana nu am terminat-o.Sunt convinsa ca multi ar fi scandalizati atat de temele atinse cat si de modul de abordare al acestora,iar uneori chiar si de limbajul folosit , insa cartea trebuie privita ca o satira a lumii de azi , dominata de mass-media si de diferitele idei promovate de catre aceasta.
Sunt prezentate alternativ doua personaje ale caror vieti sufera rasturnari dramatice de situatie intr-o perioada foarte scurta de timp. Primul, Desire Johnson este un condamnat la moarte, gasit vinovat de uciderea unui om al legii ce isi exprima ca ultima dorinta dreptul de a fuma o ultima tigara, in conditiile in care legea interzice fumatul in incinta inchisorii.Cel de-al doilea caz este cel al unui functionar public de nivel mediu, ce duce o viata banala impreuna cu partenera sa , pana in momentul in care este surprins de o fetita in toaleta din incinta centrului administrativ, cu pantalonii in vine si cu o surubelnita in mana, fumand o tigara , in ciuda faptului ca si in aceasta institutie fumatul era o activitate interzisa.
Prin ultima dorinta exprimata de catre Desire Johnson , Justitia se vede pusa in fata unei situatii fara precedent, trebuind intr-un fel sau altul sa incalce una din regulile existente.Pe fondul mediatizarii intense a celor doua cazuri , ele evolueaza in mod spectaculos, condamnatul la moarte fiind nu numai gratiat, ci ajungand chiar un erou national , pe cand omul ce comisese doar o incalcare minora a legii, ajunge sa fie acuzat de pedofilie si tratat de catre opinia publica precum cel mai josnic infractor,din cauza ca afirmase in repetate randuri ca detesta copiii , numindu-i œmutre de avortoni.
Recomand cartea in special fumatorilor si mai ales acelora dintre ei care se simt marginalizati prin numeroasele interdictii impuse de lege in ceea ce priveste fumatul in spatii publice. O recomand oamenilor cu o minte deschisa, ce pot gusta din ironia si umorul negru al acestui autor. Nu o recomand insa celor ce au obiceiul de a respecta regulile fara a pune nici un fel de intrebare, celor ce nu curajul de a se impotrivi autoritatilor chiar si atunci cand au dreptate , sau celor ce preiau orbeste toate informatiile din presa , fara a pune la indoiala macar o secunda autenticitatea lor.
Uite aici o alta cronica a aceleiasi carti: http://badraganm.blogspot.com/2008/02/bulevardul-kafka-nr-21.html