I am what I am
Incep sa cred ca am unele probleme din moment ce imi pun astfel de intrebari .
Si totusi… daca avem pretentia sa spunem ca suntem atrasi de cineva pentru ceea ce e si nu pentru cum arata de ce nu ar fi la fel de putin important si sexul? Daca ma placi acum ca fata , daca iti place cum gandesc , de ce nu ar fi la fel si daca eu dintr-o data as fi barbat? Stiu ca nu se intampla astfel de transformari peste noapte ( si nici nu ma bate vreun gand, ca stiu sigur ca ar fi cativa care exact la asta s-ar gandi), dar totusi ca idee….intelegeti nu?
Cati dintre cei ce pretind ca va iubesc acum v-ar mai iubi si in situatia descrisa de mine?Pe cati i-ati mai iubi voi?
Stiu iar sunt prea filozoafa si nimeni nu o sa imi raspunda…asa imi zicea si Marcel cand i-am impartasit acest gand al meu.
LAMURIRE : Nu stiti cine-i Marcel? E paduchele constipat din mintea mea, cu care ma sfatuiesc cand am probleme existentiale..de genul :in dimineata asta beau lapte sau ceai? Dar Marcel e o alta poveste…poate o sa v-o spun odata.
Deci… daca as fi barbat ai fi gay pentru mine?Bineinteles ca intrebarea e adresata si fetelor , in versiunea corespunzatoare.
draga mea daca te-ai face barbat mi-ar placea de tine la fel de mult
…in schimb daca s-ar face Dan femeie m-as mai gandi 
)
ma simt flatata si sper ca Dan sa nu vada comentariul tau
Si Marcel e fericit
Daca ar fi vorba de un prieten, de un membru al familiei, normal ca nu ar disparea sentimentele. Probabil ar fi un soc pe moment, dar inafara de asta, nimic nu s-ar schimba… doar am fi in interior aceiasi oameni.
Dar daca ar fi iubitul… da, iubim in cei de langa noi spiritul, sufletul, mintea… dar o relatie inseamna si atractie, si partea fizica. Nu ar fi acelasi lucru…
Spiritual, iubesc omul din interior, indiferent ca e barbat sau femeie.
Fizic, m-am indragostit de un barbat cu tot ce inseamna el. Nu pot iubi o femeie.
Cand vine vorba de iubit/iubita eu personal cred ca e nelipsita si iubirea fizica. Si o astfel de schimbare, in cazul asta ar duce la disparitia sentimentelor de o anumita natura.
[...] In primul rand, exista obiecte de care sunt atasata sentimental si nu conteaza ca am sau nu nevoie de ele, eu le iau cu mine. Pentru linistea lui Marcel. [...]
[...] in criza de … entuziasm si de energie. Si asta ma doare cel mai mult. De la o vreme, Marcel nu-mi mai “vorbeste”. L-am pierdut undeva pe drum. Si cand imi zboara gandul si la [...]