Eu sunt nascuta vara. Nu stiu daca acesta sa fie motivul, insa iubesc vara, ii iubesc caldura, soarele dogoritor, marea, zilele lungi, noptile senine pe care le poti pierde treaz, stand de vorba pe o banca intr-un parc, fara sa realizezi cum zboara timpul.

Gandurile mele se indreapta totusi azi in alta directie si despre un alt moment al anului voiam sa va vorbesc.In viziunea mea, toamna este un anotimp al nostalgiilor, al amintirilor, si al marilor despartiri, caci iubirile de vara, obisnuite cu dezmierdarea soarelui, rareori fac fata vantului rece si covorului trist  de frunze asternute pretutindeni.

Toamna este perioada aceea a anului in care obiceiuri banale reusesc sa ne ofere placeri noi, descoperind in ele o savoare aparte, neintalnita pana atunci, obiceriuri precum cititul unei carti dimineata, langa o ferestra larg deschisa, ascultand sunetul ploii marunte si savurand o ceasca de ceai fierbinte.

Toamna este sezonul schimbarilor in moda si perioada cea mai potrivita pentru calatoriile romantice: nu insule insorite, ci bulevarde aglomerate unde sa te poti pierde usor in multime sau stradute stramte si pustii unde sa poti fura un sarut dupa care sa fugi razand, tinandu-l pe celalalt de mana ca doi copii intorsi in timp.

Si tot toamna, argumentul conform caruia doamna de la meteo nu a prezis furtuni sau ploi, nu este o scuza suficient de buna ca sa iti lasi umbrela acasa, insa nu e nici o problema nici daca vei fugi cu capul gol, infruntand eroic loviturile stropilor reci.

Bucurati-va de toamna asadar.Abia incepe.

Sursa foto

Mie imi place sa scriu. Nu zic ca-s buna la asta, ci numai ca-mi place sa ma exprim in scris. Si ma bucur ca am un loc unde imi pot depozita ideile, nu neaparat pentru ca altii sa le citeasca, ci mai ales pentru senzatia de multumire pe care o resimt de fiecare data cand apas butonul de Publish.

Si sunt zile in care ma trezesc cu o idee in minte si degetele imi zboara pe tastatura si cuvintele curg atat de usor si textul intreg are o muzicalitate a lui ( pe care  insa se poate ca numai eu sa o “aud”), incat atunci cand recitesc ce am scris inainte de a publica ajung sa ma simt intr-adevar multumita de mine si sunt toata un zambet.

Mai sunt totusi si zilele in care deschid inca de cu dimineata fereastra aceea intitulata sugestiv Add New Post si ma gaseste dupa-amiaza cu ea tot deschisa si la fel de goala. Si nu e intotdeauna din lipsa de idei ci mai degraba pentru ca nu gasesc modul adecvat de a pune in cuvinte ceea ce gandesc. Iar asta e o piedica de care ne lovim cu totii destul de des zic eu… (more…)