Aprecierea blondei: 



Lectura acestei carti a durat la mine prea mult incat sa mai aman fie si doar o zi scrierea acestor randuri. Am auzit multe despre “Lolita” si am citit multe pareri despre subiect, despre carte si despre autor. Si toate erau numai cuvinte de lauda.
Subiectul: un barbat matur se indragosteste de o fetita de 12 ani , o nimfeta asa cum el o numeste. Cand auzi aceasta simpla descriere te gandesti imediat la monstruozitatea faptei si iti imaginezi deja eventualele pasaje obscene in care o copila este implicata.Insa nu este nimic vulgar sau obscen in “Lolita”.
Fraza de debut este deja celebra: “Lolita, lumina a vietii mele, vapaie a viscerelor mele. Supliciul meu,suflet al meu.Lo-lii-ta: varful limbii executa o miscare in trei timpi, coborand pe valul palatului ca sa atinga, la timpul trei, dintii.Lo.li.Ta.” Astfel, inca de la bun inceput te vezi intrat intr-o lume senzuala, unde intreaga puterea a atractiei se concentreaza in mainile micutei Lo, copila ce va deveni obiectul unei iubiri imorale: ” Trebuie sa fii un artist sau nebun, o fiinta posedata de o infinita melancolie, cu o bula de otrava fierbinte in viscere si o vapaie supersenzuala arzand permanent in delicata coloana vertebrala ca sa distingi dintr-o data, dupa semne inefabile – conturul vag felin al pometilor, supletea unui membri acoperit de puf si alte indicii pe care disperarea, rusinea si lacrimile de duiosie imi interzic sa le enumar – micul si fatalul demon printre copiii normali. Ea sta acolo nestiuta de ceilalti, ea insasi ignorandu-si fantastica ei putere.”
Humbert Humbert, barbatul matur si omul cu un inalt grad de cultura si educatie, o cunoaste pe mult prea tanara Lolita atunci cand soseste in postura de chirias in casa mamei acesteia, Charlotte. Indragostindu-se de fiica, Humbert se va casatori cu mama numai pentru a fi in preajma fetei, insa la scurt timp Charlotte moare intr-un accident, barbatul ramanand singura ruda in viata a copilei, asumandu-si asadar rolul de tata vitreg.
Cu toate ca tema cartii m-a atras, cu toate ca uneori aveam impresia ca citesc o poezie in versuri datorita muzicalitatii cu care personajul povesteste intamplarile, “Lolita” ca si roman nu a reusit sa ma captiveze si sa ma faca sa tin cartea in mana mai mult de 15 minute pe zi. Nu as putea explica exact care este motivul, stiu insa ca intre mine si cartea aceasta nu a existat acea chimie atat de necesara in lumea cartilor ca si lumea oamenilor.
Nu pot sa nu apreciez insa maiestria cu care acest autor a reusit sa isi aleaga cuvintele astfel incat sa transforme aceasta relatie interzisa, ce contravine tuturor normelor societatii, morale sau religioase, in simpla confesiune a unui barbat indragostit fara speranta, ce face totul pentru a cucerii inima femeii ( in romanul de fata inima copilei) iubite.Erau momente in care aproape reuseai sa uiti postura din care marturisirea aceasta este relatata si mila ta, ca si cititor, precum si simpatia, se indrepta catre acest om chinuit de propriile sale dorinte si sentimente.
Lolita, eroina acestui roman, nu este nici ea insa construita dupa tiparul copilelor de varsta ei. In ciuda unor apucaturi specifice varstei, ea este lipsita de naivitatea ce ar fi trebuit sa ii fie starea naturala, ba chiar pe parcurs va ajunge sa isi foloseasca armele de seductie pentru a obtine indeplinirea oricarei dorinte din partea barbatului indragostit iremediabil.
Mi-a placut “Lolita”. Imi pare rau insa ca am avut atatea informatii in legatura cu tema cartii inainte de a o citi. Daca nu as fi deschis romanul avand deja in minte o imagine destul de bine conturata a cum ar fi trebui sa fie, probabil as fi incheiat lectura mult mai incantata.








Aceeasi problema am avut-o si eu cu Lolita. Poate din cauza asteptarilor prea mari formate din criticile si recenziile cartii nu am reusit sa o diger prea bine.
Se numesc prejudecati
In carte e vorba de pedofilie pana la urma
@Andreea La mine nu a fost vorba de prejudecati, am citit si carti care puteau fi considerate mult mai socante decat aceasta. Problema mea a fost mai mult cu stilul, care uneori m-a plictisit.
@Emma Dobre Tocmai de-asta evit si eu in general sa citesc recenzii ale cartilor pe care inca nu le-am citit. Dar nu stiu cum sau de ce, insa in cazul Lolitei mi-a fost greu sa le evit pentru ca mereu dadeam peste ea.
[...] cu toate ca a aparut acum multi ani deja, eu l-am vazut abia anul acesta dupa ce am citit cartea scrisa de Nabokov. La fel ca si in carte si in film mi-a placut mult personajul lui Humbert Humbert si mai putin cel [...]