Ce anume ii face pe oameni sa creada ca atunci cand cineva e suparat, i-ar putea face bine sa vorbeasca despre motivul care l-a adus in acea stare? Ce anume, in afara de masochism, poate determina un om sa repete iar si iar povestea lucrului care il supara sau il intristeaza? Ce ne face sa credem ca cineva ne poate ajuta doar ascultandu-ne? Cu ce ne ajuta un sfat, un umar pe care sa plangem sau mila cuiva?
Sunt notiuni pe care nu pot sa le inteleg.
Se considera ca asa persoana suparata se descarca si trece mai usor peste problema daca plange pe umarul cuiva. Ai dreptate numind aceasta actiune “masochism”dar uneori am observat ca ajuta sa suferi si sa povestesti ca apoi sa te simti mai liber si poate sa si primesti un sfat.
e folositor pentru ca poti sa iti dai seama unde ai gresit, iar pe viitor nu ai sa mai repeti greseala.
hmmm… ma simt precum un copilas de clasa 1… doamna invatatoare pune o intrebare iar copilasii incearca sa gaseasca raspunsul corect…. si cred ca am uitat sa ridic doua degete sus…
@armin Dragos , raspunde tu ! Bravo, nota 2. Stai jos
Dar daca nu e vorba de nici o greseala ci pur si simplu un om e prost dispus sau nervos? De ce sa il tot intrebi ce are?
De ce intreaba? Pentru ca aceasta este mentalitatea unora , pentru ca sa ne poata demonstra “ca le pasa” de persoanele in cauza.
Si mie mi se par niste porcarii, dar nu avem ce face.
Doamna invatatoare… sunteti cam zgarcita la note… acu iar tre sa aduc o cutie de bomboane ca sa trec clasa…
Pai… daca erai doar nervoasa sau prost dispusa (presupun prin asta ca e vorba de tine in articol) atunci inseamna ca ai un admirator secret sau aproape-secret (din nou presupun, de data asta ca te-a batut la cap un tip) iar daca era tipa probabil vroia… nu stiu ce vroia ca nu sunt fata…
?