Arhiva pentru ‘Ce carti mai citim’

 

Leapsa cu si despre carti

Mazgalit de Ea Tuesday, January 19th, 2010

Circula zilele trecute o leapsa pe bloguri si am tot zis ca o fac si eu ca-i despre carti si-mi place, si iata ca o fac acum dupa ce lumea s-a saturat sa tot citeasca raspunsuri la aceste intrabari. Dar va rog sa-mi suportati totusi acest moft.

1. Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?

Nu indoiesc niciodata paginile. In 90% din cazuri am semne de carte, dar daca se intampla sa nu am, notez in telefon pagina la care am ramas. :)

2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi, dacă da, care a fost aceasta?

Chiar in ultimul timp nu. Am primit de ziua mea cartea “Potentialul erotic al sotiei mele” chiar de la Razvan, si-am mai primit niste carti erotice de la cineva care stia ca aspir sa am in biblioteca toata colectia Eroscop a celor de la editura Trei. :D

3. Citiţi în baie?

Nu.

4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi, dacă da, care ar fi fost aceasta?

M-am gandit si am si incercat, insa nu-i vorba inca de nimic ce as vrea sa fac public. Le pastrez inca doar pentru mine.

5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?

Nu prea cumpar carti doar pentru ca sunt intr-o anumita colectie. Totusi, cum am spus mai sus, mi-as dori sa am toata colectia Eroscop de la Editura Trei, care m-a fascinat si intrigat inca de la prima carte care s-a nimerit sa-mi pice in mana. Insa nu sunt toate la fel bune. Dar eu tot mi le doresc :)

6. Care este cartea preferată?

E o intrebare ingrata. E ca si cum ai intreba un copil: Pe cine iubesti mai mult, pe mama sau pe tata? Totusi, ca si carti speciale pentru mine sunt cele care mi-au deschis apetitul pentru lectura, cand eram copil sau adolescent: ” Vrajitorul din Oz”, ” Singur pe lume”, “Rosu si negru”, “Invitatie la vals”.

7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?

Mie da, imi place sa recitesc unele carti. Bineinteles ca le recitesc pe cele care mi-au placut cel mai mult sau din care simt ca pot intelege mai multe la o a doua lectura. Am recitit “Vrajitorul din Oz” de N ori deja, “Micul print”, “Doi ani de vacanta” de Jules Verne, “Laleaua neagra” (Al. Dumas). Mi-as dori sa recitesc cartile lui Mihail Drumes, Utopia (Thomas Morrus) si Dostoievski (ce am citit pana acum) pentru ca imi amintesc ca mintea mea de 18-19 ani se simtea un pic coplesita de acea lectura in vremea aceea.

8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?

Cu riscul de a fi morbida… toti scriitorii care-mi plac mie nu mai sunt astazi in viata, si cum nu cred in intalniri cu spirite prefer sa-mi nu-mi imaginez asa ceva.

9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?

Imi place sa vorbesc despre carti, cu oameni care au si ei aceasta pasiune. In rest, e ca si cum cineva ar incerca sa vorbeasca cu mine despre fotbal: probabil as asculta, insa m-as plictisit ingrozitor.

10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?

In primul rand conteaza autorul si apoi diversele recomandari care mi-au ajuns pe la urechi, sau pur si simplu curiozitatea.

11. Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească?

Abecedarul :)

12. Care este locul preferat pentru lectură?

Pai… in pat sau tolanita undeva sub o umbrela la plaja :)

13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?

Prefer linistea. Muzica ma bruiaza.

14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?

Da, am citit mai multe carti asa, desi recunosc ca nu este aceeasi placere cu a tine o carte in brate.

15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?

Citesc si carti cumparate si carti imprumutate, insa daca vreuna din cele imprumutate imi place foarte foarte mult, probabil o sa mi-o cumpar si eu ca sa o am in biblioteca.

16. O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?

O carte este prentru mine… o resursa inepuizabila de vise si idei.

Leapsa asta merge mai departe catre toti cei care iubesc sau apreciaza cartile, si care vor sa o rezolve, aici in comentarii, sau pe blogul lor.

 

160 de ani

Mazgalit de Ea Friday, January 15th, 2010

eminescu

… de la nasterea poetului Mihai Eminescu.

Trecut-au anii…

Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nţelese, pline de-nţelesuri -
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri,
O, ceas al tainei, asfinţit de sară.

Să smulg un sunet din trecutul vieţii,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri
Cu mâna mea în van pe liră lunec;

Pierdut e totu-n zarea tinereţii
Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creşte-n urma mea… mă-ntunec!

LE: Am corectat titlul postului. Eu fiind inca in 2009 , calculasem 159 in loc de 160. Mersi Raindrops.

 

Bilant 2009

Mazgalit de Ea Wednesday, December 30th, 2009

La sfarsit de an oamenii isi numara realizarile, esecurile, banii, fac socoteli si se declara fie multumiti fie nemultumiti de prestatia din acel an.

Eu? Eu mi-am numarat cartile citite. Imi propusem sa citesc 30. Nu stiu de ce, pur si simplu. Oricum am stat sa le numar abia acum la sfarsit, nu am citit anul asta presata de ideea ca vai mai am 10 pana sa imi ating scopul. Asta e un caz in care nu cantitatea conteaza ci primeaza calitatea.

Oricum, cand am facut numaratoare acum la final mi-au dat chiar 30. Si am facut o lista cu ele AICI intr-o pagina noua. In lista apar ele 31, dar e o carte pe care am impartit-o in 2, nu ca ar fi prea relevant, dar sa nu ma acuzati ca nu stiu sa numar.

In incheiere as fi vrut   sa fac un top cu cartile care mi-au placut cel mai mult , dar oricat am stat sa ma uit la lista nu am reusit. Eu nu stiu sa fac alegeri. Dar asta e deja o alta poveste.

 

Dedesubt este infernul – Claire Castillon

Mazgalit de Ea Monday, December 28th, 2009

Aprecierea blondei: ★★½☆☆ 

dedesubt-este-infernulS-a intamplat sa citesc cartea lui Claire Castillon chiar acum in preajma sarbatorilor si a fost cu siguranta o sincronizare nefasta, cu toate ca nu cred ca in alte momente sau conditii romanul mi-ar fi placut mult mai mult.

Cartea mi s-a parut dura si chiar agresiva atat in limbaj cat si in privinta temei in general. Femeia ce il numeste pe barbatul cu care traieste magar, analizeaza punand sub lupa atat viata de acum alaturi de magar, cat si trecutul pe care il diseca fara mila. Micuta, asa cum era numita in copilarie, dovedeste un dezvoltat spirit critic, remarcand in viata familiei detalii pe care altii insa nu reusesc sa le vada.

Romanul, scris la persoana I, este un fel de jurnal al femeii care nu iarta nici una din greselile celor din jurul ei. Magarul este slab, nedemn de iubirea ei asa ca femeia nu va rata nici o ocazie de a-l critica.

Cartea lui Claire Castillon dezvaluie o lume sumbra, cenusie, unde nimic bun nu se intampla. Firea mea optimista nu a reusit sa rezoneze deloc cu aceasta lume si cum nu incerc sa fiu obiectiva atunci cand citesc, lectura asta mi-a cam lasat un gust amar. (more…)

 

Gandacelul

Mazgalit de Ea Sunday, December 27th, 2009

Din seria poeziilor triste ale copilariei mele, va prezint in continuare Gandacelul. Ce-am mai plans imaginandu-mi cruda scena descrisa in versuri, nici nu pot sa va spun in cuvinte. Si acum se pare ca degeaba am crescut, ca ma intristez la fel cand o citesc.

Gandacelul – Elena Farago

-De ce m-ai prins in pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca ma doare
De ce ma strangi asa de rau?

Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sa ma joc si mie,
Si mila trebuie sa-ti fie
De spaima si de plansul meu!

De ce sa vrei sa ma omori?
Ca am si eu parinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot
Caci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-ma, ca nu mai pot!…

Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sa-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!

A incercat sa-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut in tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!…

Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sa ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

 

Procesul – Franz Kafka

Mazgalit de Ea Sunday, December 20th, 2009

Aprecierea blondei: ★★★★★ 


franz_kafkaDupa ce am citit acum 2 luni “America”, am zis ca a venit randul sa iau inspre lectura “Procesul” daca tot s-a ivit ocazia odata cu aparitia in colectia de la Adevarul.

Tin minte ca acum 2 luni pe masura ce citeam mai mult, ridicam si mai mult din spranceana a nedumerire. “Procesul” nu a mai avut acelasi efect asupra mea, asa ca l-am citit fara prea multa mirare, insa cu ochii larg cascati de fascinatie.

Josef K., personajul principal al romanului, se trezeste intr-o dimineata abordat in propria locuinta de doi jandarmi, care ii aduc la cunostinta faptul ca este arestat si ca urmeaza sa aiba loc un proces. Pana aici lucrurile pot parea normale; sa nu uitam insa ca vorbim despre o scriere ce ii apartine lui Kafka.

Absurdul situatiei intervine inca din momentul in care personajul merge la audieri, incepe sa faca demersuri pentru a grabi ritmul in care procesul inainteaza, fara a sti insa de ce anume este acuzat. Aceasta chestiune, esentiala in viziunea noastra, nu pare a avea aceeasi importanta in romanul lui Kafka. Importanta este simpla existenta a procesului si modul in care aceasta reuseste sa bulverseze intreaga viata a personajului. (more…)

 

Concert din muzica de Bach – Hortensia Papadat-Bengescu

Mazgalit de Ea Sunday, December 6th, 2009

Aprecierea blondei: ★★½☆☆ 


concertdemuzicadebachMarturisesc ca mi-a trebuit mai mult de o luna ca sa termin de citit aceasta carte. Nu pot sa-mi dau seama prea bine din ce motiv am gasit-o atat de plictisitoare incat cu greu citeam o pagina sau doua pe zi.

E greu sa povestesti despre ce e vorba in romanul Hortensiei Papadat-Bengescu si asta pentru ca nu exista o actiune propriu-zisa. Cartea urmareste evolutiile unor familii de-a lungul unei perioade, in functie de evenimentele petrecute, ce modifica treptat relatiile initiale dintre personaje.

Ii aveam asadar pe sotii Rim, care o primesc in casa pe “grosolana” Sia pentru a avea grija de batranul doctor Rim. Tatal acesteia, Lica “Trubadurul”, care era inrudit cu Lina, sotia doctorului, era un barbat iubit de femei, care isi ducea viata lipsit de griji, de pe-o zi pe alta. Acesta ajunge in slujba printesei Ada, al carei sot suferea de o boala incurabila si se afla practic pe patul de moarte.

De ce “Concert din muzica de Bach”? Un alt personaj important, Elena Draganescu, o cunoscuta si indragita doamna din societatea de vaza a Bucurestiului, urma sa organizeze un concert dedicat exclusiv muzicii lui Bach, eveniment la care toata lumea dorea sa fie invitata si despre care vorbeau cu totii, sporindu-i astfel importanta. In jurul pregatirii acestui concert se vor defini de altfel relatiile dintre toate aceste personaje, fiecare putand influenta la randul sau alte personaje.

Romanul te lasa cu senzatia ca ai patruns pentru o scurta vreme in viata unei mari familii si ca ai observat-o fara a fi la randu-ti observat. Toate trairile sunt surprinse in amanunt, astfel ca in final ajungi sa ii cunosti pe toti, sa sti cum gandesc sau cum urmeaza sa reactioneze. Finalul romanului nu este nici spectaculos,nici neasteptat, ci ii este consacrat personajului principal: concertul din muzica de Bach.

Poate sunt eu obisnuita cu alt gen de lecturi, poate ca ma asteptam la altceva sau poate ca n-a fost momentul cel mai potrivit pentru a citi romanul. Zic toate acestea din cauza ca pentru mine a fost o carte monotona, ce nu a reusit sa ma atraga prea mult .

 

Catelusul schiop – Elena Farago

Mazgalit de Ea Monday, November 30th, 2009

Zilele astea nu am mai avut timp sa scriu avand in vedere ca am tot fost plecata, asa ca pana acum sa scriu ceva mai consistent va las cu poezia de care mi-am amintit in dimineata aceasta. Am realizat acum, gandindu-ma la poeziile pe care mi le amintesc din copilarie, ca mama mea m-a “traumatizat” citindu-mi doar poezii triste precum El Zora, aceasta si cea pe care o sa o postez maine.

Catelusul schiop – Elena Farago

Eu am numai trei picioare,
Si de-abia ma misc: top, top,
Rad cand ma-ntalnesc copiii,
Si ma cheama “cutu schiop”.

Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu! (more…)

 

Targuri de carte

Mazgalit de Ea Tuesday, November 24th, 2009

Nu stiu cum s-a intamplat, dar am uitat sa va povestesc ca am reusit sa ajung si eu la Kilipirim, chiar duminica in ultima zi. Nu pot spune ca am fost foarte incantata, din cauza organizarii bineinteles. Ca intotdeauna, la sala Dalles mi se pare ca e prea multa lume in acel spatiu mic, ceea ce a facut foarte dificil sa te poti uita la vreo carte.

Pentru mine a constituit o surpriza faptul ca lipsea standul celor de la Adevarul. Ca sa nu plec cu mana goala, eu am cumparat 4 carti din colectia Cotidianul care imi lipseau. Oamenii aveau si o promotie despre care am aflat abia cand am fost sa platesc: la fiecare carte cumparata primeai una gratis, deci am platit doar 2.

Si-am mai luat o carte, dar despre aia nu va spun nimic. O sa fie surpriza surpriza cand o sa o citesc si o sa scriu despre ea pe blog.

Cu ocazia aceasta voiam sa va mai anunt desfasurarea unui nou targ de carte in Bucuresti saptamana aceasta. Este vorba de Gaudeamus , care se desfasoara la Romexpo, Pavilionul central, in perioada 25-29 noiembrie. Studentii au intrare libera, in rest biletul e 4 ron.

Evident ca eu o sa ma duc. Daca mergeti si voi sau ajungeti inaintea mea, va rog sa-mi spuneti impresiile voastre.

Si-n rest ce carti ati mai cumparat/citit in ultimul timp?

 

El-Zorab

Mazgalit de Ea Saturday, November 21st, 2009

Intr-o discutie avuta aseara mi-aminteam de copilarie si de poezii ale copilariei. Asa ca in perioada urmatoare o sa postez aici cateva dintre ele, ca sa ne amintim cu totii de ele.

Si incep cu El-Zorab, ca de el mi-am amintit prima data. Poate veti considera ciudat faptul ca El Zorab este prima poezie care-mi vine in minte atunci cand imi amintesc de vremurile in care eram copil, dar pentru asta mama poarta vina. Ei ii placea mult si mi-o citea deseori de pe diapozitivele la care ne uitam seara impreuna. Ca de, eu n-aveam 101 dalmatieni pe DVD inca si nici nu ma lasa mama sa ma uit toata ziua doar la desenele de pe Cartoon Network.

Asadar, sa fie ….

El Zorab – George Cosbuc

La paşa vine un arab,
Cu ochii stinşi, cu graiul slab.
- “Sunt, paşă, neam de beduin,
Şi de la Bab-el-Manteb vin
Să vând pe El-Zorab.

Arabii toţi răsar din cort,
Să-mi vadă roibul, când îl port
Şi-l joc în frâu şi-l las în trap!
Mi-e drag ca ochii mei din cap
Şi nu l-aş da nici mort.

Dar trei copii de foame-mi mor!
Uscat e cerul gurii lor;
Şi de amar îndelungat,
Nevestei mele i-a secat
Al laptelui izvor!

Ai mei pierduţi sunt, paşă, toţi:
O, mântuie-i, de vrei, că poţi!
Dă-mi bani pe cal! Că sunt sărac!
Dă-mi bani! Dacă-l găseşti pe plac,
Dă-mi numai cât socoţi!

El poartă calul, dând ocol,
În trap grăbit, în pas domol,
Şi ochii paşei mari s-aprind;
Cărunta-i barbă netezind
Stă mut, de suflet gol. (more…)