Rarelor mele momente de romantism le dedic melodia de mai jos. It’s a … classic 
Arhiva pentru ‘Sclipiri de blonda’
De ceva timp incoace, incerc pe cat posibil sa ajung la stadion sa alerg. Nu ca sa slabesc, nu zi de zi, ci asa pentru mine ca sa ma simt eu bine. Insa nu despre performantele mele atletice voiam eu sa va vorbesc azi. Cu alea o sa ma laud atunci cand voi fi cu adevarat mandra de ele.
Astazi insa voiam sa va zic de toate figurile pe care le intalnesc pana si pe stadion. Mai nou in “metropola” Giurgiu mersul la stadion a devenit o fita si trebuie neaparat sa apari pe acolo cel putin odata pe saptamana imbracat sport ca sa te vada lumea. Ce conteaza ca tu nu alergi ci doar stai jos pe iarba si fumezi? Important e ca te afli acolo si mai tarziu cand esti la o bere si te intreaba baietii de unde vii, tu zici mandru: vin de la stadion. Ei bine da, si eu care ma straduiesc din rasputeri sa imi fac turele acolo trebuie sa trec pe langa astfel de oameni si sa le inhalez fumul cand eu abia mai pot sa respir. (more…)
Aflat pe patul de moarte, batranul rege trimise dupa fiul sau. Acesta, un flacau tanar dar voinic ce se apropia de varsta de 18 ani, pasi cu lacrimi in ochi in odaia tatalui sau. Ingenunche langa pat si saruta mana ce tremura intinsa catre el.
- Tata…
- Nu plange fiule. Nu e un comportament demn de un conducator. Asculta, te-am chemat aici ca sa iti dau un sfat. Sti bine ca de-a lungul domniei mele am incercat sa fiu mereu un om drept si intelegator, nu doar cu cei puternici ci si in ceea ce i-a privit pe supusii mei. Istoria va spune despre mine ca am fost un rege bun, sub conducerea caruia tara noastra nu a avut parte de razboaie, insa nici de prosperitate, caci toti s-au dedat placerilor si dulcilor desfatari si au uitat de muncile si meseriile lor. Acum ca tu imi vei lua locul, ai ocazia sa faci lucrurile altfel fiule si poate tu, cu o mana de fier, vei putea duce regatul nostru pe culmi la care eu numai am indraznit sa visez. (more…)
Mary Hopkins – Those were the days
Pe vremea cand subsemnata se afla la venerabila varsta de 11-12 ani si incepea cu drag si teama clasa a V-a, nu era la moda messengerul, copiii nu schimbau cereri de prietenie pe Hi5 sau Facebook si nici macar de mIRC nu auzisem inca. Nu aveam nici telefoane mobile, parintii nu ne sunau in timpul orelor ca sa ne intrebe ce dorim sa mancam la pranz si ne petreceam ziua cu prietenii jucandu-ne in fata blocului si nu jocuri in retea.
Asadar tot in vremurile acelor frumoase si regretate tinereti, toate fetele trebuiau musai sa aiba un Oracol pe care sa-l dea la completat cat mai multor persoane. Bineinteles ca m-am numarat si eu printre acele fericite si entuziasmate posesoare de Oracol cu care mi-am “hartuit” colegii in mod mai mult sau mai putin agresiv.
In urma catorva sugestii primite pe Twitter iata mai jos cateva imagini scanate din paginile acelui caiet cu coperta Sailor Moon. Si nu radeti: noi chiar am stiut sa fim copii. (more…)
Schimbarile. Uneori le asteptam cu nerabdare. Alta data insa ne temem de ele.
Prima schimbare majora in viata mea s-a produs acum 3 ani, atunci cand am terminat liceul si am plecat la facultate in Bucuresti. Oras nou, locuinta noua, oameni noi cu care urma sa imi petrec zilele si noptile de acum incolo. Cu toate ca orasul meu natal se afla la o aruncatura de bat de capitala, schimbarea tot a existat.
Si-mi amintesc si acum cat de ciudat mi s-a parut cand m-am auzit spunand pentru prima data “ma duc acasa” fara a ma referi la casa parintilor mei. Le fel stiu ca ma gandeam ca m-am obisnuit sa dorm in alt pat decat cel pe care il numeam “al meu” si a devenit locul meu de odihna pentru 3 ani, unde aveam perna mea si unde puteam dormi asa cum numai acasa poti. (more…)
Zilele acestea, printre carti de marketing si alte lecturi cu care imi ocup eu timp in mod obisnuit, am rasfoit si cateva reviste pentru barbati. E vorba de Men’s Health, ca sa fiu mai exacta.
In genere, eu am o parere proasta atat despre revistele adresate adolescentilor cat si despre cele adresate femeilor de pe la noi. Continut fara calitate. Reviste pentru barbati nu prea am rasfoit eu multe la viata mea, decat din acelea cu masini si imi imaginam ca si celelalte genuri trebuie sa urmeze acelasi tipar: multe poze, text cat mai putin. Asa ca am fost uimita sa remarc ca in revistele destinate sexului frumos exista mai multe poze cu femei goale sau semi-dezbracate decat in reviata pe care o tineam eu in maini.
Mi s-a parut un inceput bun. Devenisem curioasa. Si am inceput sa citesc. Si dupa, am inceput sa zambesc. Undeva de-a lungul lecturii, zambetul a devenis ras. PMS-urile nu sunt SMS-uri. Asa le explicati voi barbatilor ce inseamna Sindromul PreMenstrual? (more…)
Sunt:
- obosita
- obosita si fericita
- fericita si nerabdatoare
- nerabdatoare si un pic tematoare
- un pic tematoare si totusi increzatoare
- increzatoare, dar cel mai mult fericita!
Atat am avut de spus astazi.
Consider ca am adunat deja suficienta experienta academica incat sa imi iau libertatea de a construi pentru voi un indrumar care sa contina – ghiciti ce -: Pozitii si tehnici de invatat.
Burta pe carte
Este pozitia clasica, asa-zisa pozitie a misionarului in materie de invatat. Cartea se plaseaza sub abdomen, dupa care astepti linistit sa se desfasoare procesul de invatare.
Avantaje: Este o pozitie atat de comoda incat in timp ce “inveti” poti trage si un pui de somn.
Dezavantaje: Trebuie sa te trezesti sa intorci pagina, daca vrei sa treci mai departe.
Cartea sub perna
In timpul somnului, atunci cand functiile metabolismului se deruleaza intr-un ritm mai lent, subconstientul nostru continua sa functioneze, asa ca o idee buna ar putea fi plasarea cartii sub perna, pentru asimilarea cunostintelor pe durata intregii nopti.
Avantaje Indiferent de calitatea si cantitatea cunostintelor pe care le vei poseda la examen, vei avea avantajul ca esti cel mai odihnit din sala.
Dezavantaje: In timpul somnului este posibil sa iti schimbi pozitia de pe o parte pe alta, si ce a intrat pe o ureche sa isi iasa pe alta.
Picioarele pe pereti (more…)
De astazi am un copil! Il cheama Sebastian. Si nu, nu e vorba de Sebi al meu pe care il aveam deja.
Sebastian este rodul dragostei dintre mine si tatal sau, un barbat mult admirat de femei si invidiat de barbati. Imi pare rau ca la nunta mea nu v-am invitat. A fost prea din scurt. Insa promit sa va invit la botez. Nu stiu sa va spun o data inca, pentru ca sunt foarte ocupata cu cel mic. Suntem atat de fericiti si ne inghesuim amandoi sa il luam in brate in acelasi timp, incat ca sa nu iasa scandal, am angajat o dadaca sa stea cu el si noi doar ne uitam la ea bucurosi.
Acum eu trebuie sa merg zilnic la sala si la masaj ca sa imi recapat silueta. Sotul meu petrece foarte mult timp la munca special ca sa-mi permit eu sa ma rasfat cum vreau toata ziua. La SPA am intalnit o femeie care mi-a devenit buna prietena. Atat de buna incat cu doua zile in urma i-am marturisit ca sunt atrasa de ea si am sarutat-o, iar ea nu mi-a respins sarutul. Dimpotriva. Oare sunt o mama rea? (more…)
Tanti Rodica se trezise in dimineata aceea de vara cu gandul sa plece la camp, sa-si admire odorul de grau si (de ce nu?) sa prinda putina culoare in obraz, ca prea nu o vazuse soarele anul acesta.
In plina zi, incaleca Tanti Rodica pe … magarusul ei si porneste la drum plina de curaj si voie buna ( pana la finalul calatoriei voia buna se va fi imprastiat de tot, iar ambitia va fi luat locul curajului). Tantosa si cu ochelarii de soare la ochi, ea si magarusul ei trecura mandri nevoie mare prin fata vecinelor iscoditoare.
Apoi nici nu iesi bine in soseaua cea mare ca magarusul incepu sa ii faca figuri. Mai o rugaminte, mai o vorba bune, nu era chip sa intre in gratiile lui. Magarusul o smucea pe tanti Rodica in toate directiile, putin a mai avut de cateva ori sa o tranteasca de pamant in mijlocul drumului.
Nici Tanti Rodica nu se lasa insa mai prejos. Nu vrei de vorba buna magarusule? Las’ ca iti arat eu! Si ii altoi o nuielusa pe spinare. Magarusul o lua imediat la trap, gata sa o rastoarne si acum din cauza pasului sau prea rapid si greu de stapanit.
Trebuie sa stiti ca magarusul acesta, avea si el o “buturuga mica” ce-l chinuia de ceva vreme incoace: suferea de o maladie periculoasa, din cauza careia el nu era capabil sa mearga potolit, molcom, ori la viteze mici. Nu. Magarusul nostru mergea in sughituri.
La rascrucea unde Tanti Rodica trebuia sa coteasca inspre stanga, din fata ii rasari un cavaler in armura, calare pe un armasar negru si voinic. Tanti Rodica incerca sa i l opreasca pe magarus, insa acesta incepu sa necheze, asa ca nobilul cavaler opri el frumosul cal si o lasa pe Tanti Rodica sa treaca, nu atat din politete, cat din frica.
Suparata foc pe magarusul ei, Tanti Rodica ajunge la locul dorit, ii arunca o privire in graba si se intoarce fara a se opri vreun moment. Pe drum a incercat sa struneasca magarusul cum putu ea mai bine, fara a-i mai vorbi insa deloc. Acasa il incuie in grajd si intrand in casa isi spuse: “De! Greu la deal cu magarusii mici!”.
————————————————————————————————————————————————–
Da stiu, nu ati inteles nimic din povestea asta, insa aruncati un ochi mai jos. (more…)
