Cum vedeti si in titlu, voiam sa va spun ca eu am zile si zile. Si in functie de asta fie vedeti pe blog o “avalansa” de posturi, fie lipsesc ceva timp si e “tacere” totala pe aici.
Urmatoarele zile se anunta si ele pline: mers la Gaudeamus la targ, mers la munte si mers la Opereta. Dupa care intru in colaps financiar. Glumesc (sper)
Oricum imi cer scuze anticipat pentru eventuala mea absenta si sper sa va distrati si voi cat mai bine in week-endul acesta prelungit care urmeaza!
Nu stiu cum s-a intamplat, dar am uitat sa va povestesc ca am reusit sa ajung si eu la Kilipirim, chiar duminica in ultima zi. Nu pot spune ca am fost foarte incantata, din cauza organizarii bineinteles. Ca intotdeauna, la sala Dalles mi se pare ca e prea multa lume in acel spatiu mic, ceea ce a facut foarte dificil sa te poti uita la vreo carte.
Pentru mine a constituit o surpriza faptul ca lipsea standul celor de la Adevarul. Ca sa nu plec cu mana goala, eu am cumparat 4 carti din colectia Cotidianul care imi lipseau. Oamenii aveau si o promotie despre care am aflat abia cand am fost sa platesc: la fiecare carte cumparata primeai una gratis, deci am platit doar 2.
Si-am mai luat o carte, dar despre aia nu va spun nimic. O sa fie surpriza surpriza cand o sa o citesc si o sa scriu despre ea pe blog.
Cu ocazia aceasta voiam sa va mai anunt desfasurarea unui nou targ de carte in Bucuresti saptamana aceasta. Este vorba de Gaudeamus , care se desfasoara la Romexpo, Pavilionul central, in perioada 25-29 noiembrie. Studentii au intrare libera, in rest biletul e 4 ron.
Evident ca eu o sa ma duc. Daca mergeti si voi sau ajungeti inaintea mea, va rog sa-mi spuneti impresiile voastre.
Si-n rest ce carti ati mai cumparat/citit in ultimul timp?
Erotismul nu este excesul placerii, ci placerea excesului.
Rating: 
“Emmanuelle – 1. Lectia barbatului” este romanul pe care autoarea l-a scris pe cand avea numai 19 ani si se spune despre acesta ca este cel mai bine vandut roman erotic in toata lumea. Si asa o fi, insa mie cartea mi-a lasat impresia ca incearca sa para mai mult decat este.
Nu sunt o mare cunoscatoare in ale literaturii erotice, aceasta a fost abia a treia lectura a mea de acest gen dupa “Venus invesmantata in blanuri” si “Povestea lui O”, insa consider ca se afla mult sub nivelul acestora, care oricum pot fi incadrate si in alte genuri alte literaturii.
Firul epic este cat se poate de simplu, fiind o lectura cat se poate de usoara pana la un anumit punct. Emmanuelle este o tanara proaspat casatorita, care dupa o absenta de 6 luni se intoarce in Bangkok, pentru a fi alaturi de sotul ei. Aceasta se bucura pe deplin de sexualitatea si frumusetea ei, atat in compania sotului ei cat si in compania altor barbati sau femei. (more…)
“trupul si sufletul meu sunt inceputul unui mare cantec…”
Rating:
Cea mai cunoscuta opera a domnului Teodoreanu este cu desavarsire “La Medeleni”, iar despre “Lorelei” se spune ca se aseamana teribil de mult cu aceea, fara a fi insa vorba de o iubire adolescentina.
Lucia Novleanu, sau Luli, asa cum este alintata de familie, il cunoaste pe scriitorul Catul Bogdan intr-o postura ce ar putea parea potrivnica inceputului unei povesti de dragoste: ea, eleva ce urma sa sustina examenul de bacalaureat, iar el, presedintele comisiei de bacalureat. In cazul lor insa, nici diferenta de varsta si nici aceasta situatie nu au constituit o piedica, asa ca dragostea lor, fara prea multe cuvinte la inceput, a luat forma casniciei intr-un timp neasteptat de scurt.
Aceasta casatorie brusca da insa nastere unei drame a carei victima este Gabriela Nei, prietena cea mai buna a lui Luli, care se indragostise de Catul Bogdan inainte de a sti ca amandoua iubesc acelasi barbat. Gabriela este si cea care ii da lui Luli numele de Lorelei, odata ce descopera cateva randuri scrise de aceasta ce dovedesc un talent scriitoricesc innascut. Astfel, Lorelei ar fi trebuit sa reprezinte pseudonimul sub care Luli s-ar fi facut cunoscut ca scriitoare, renuntand insa la orice act creativ odata ce devine sotia lui Catul. (more…)
Rating:
“America” a fost prima dintre operele lui Kafka ce a ajuns in mainile mele si am inceput sa o citesc atunci cand ma aflam in orasul unde autorul s-a nascut: Praga. In ciuda titlului, ma gandeam ca poate voi regasi atmosfera cartii si prin locurile prin care aveam prilejul de a ma plimba, insa actiunea romanului se petrece in totalitate pe taramurile americane.
Karl Rossman, un tanar evreu de numai saisprezece ani din Praga, este trimis de parinti in America, pentru a evita scandalul ce se putea isca datorita faptului ca fusese sedus de o slujnica ce ii facuse si un copil. Odata ajuns la destinatie, viata lui Karl devine o serie de intamplari neasteptate, schimbandu-se brusc de la un moment la altul. (more…)
Marturisesc faptul ca in ultima vreme printre indeletnicirile mele zilnice s-au regasit mai putin cartile si mai mult filmele.(situatie care imi scade drastic sansele de a-mi atinge scopul de anul acesta de a citi 30 carti – vorbim de carti citite din placere acum).
Printre filmele care mi-au trecut zilele acestea prin fata ochilor am vazut, sau in unele cazuri am revazut, cateva ecranizari, ale unor romane dragi mie. Si am facut un Top 5 – Cele mai bune ecranizari ( in functie de ce am vazut si am citit eu pana acum). Iata cum arata:
5. Dragoste in vremea holerei (Love in the time of cholera – 2007) -Trebuie sa incep prin a spune ca romanul mi-a placut incredibil de mult. Filmul insa nu a reusit sa recreeze aceeasi atmosfera din cartea lui Marquez.Nu stiu cati dintre cei ce termina de vazut filmul isi mai amintesc la sfarsit intrebarea de la inceput:“ How long would you wait for love?”
Mi-a placut insa mult coloana sonora. Alegerea Shakirei mi se pare ca se potriveste fantastic de bine cu mesajul cartii si daca ma voi hotari sa o recitesc vreodata o sa am grija sa o fac in timp ce ascult melodiile din film.
4. Anna Karenina (1997) - filmul e vechi si pe vremea cand aparuse eu nu citisem cartea inca (aveam 10 ani 
). Si am asteptat sa il vad abia dupa ce am terminat de citit romanul lui Tolstoi si bine am facut. Am fost uimita sa vad ca actrita ce o interpreteaza pe Anna Karenina (Sophie Marceau) arata la fel cum mi-o imaginasem eu dupa ce am citit descrierile: cu parul negru, maini micute si albe si plina de gratie. Lucrul pe care eu il am de reprosat filmului este ca a sarit peste multe situatii din carte, insa este oarecum de inteles fiind vorba de un roman atat de amplu. (more…)
Rating:
Romanul lui Hemingway se afla pe lista mea de lectura de prea mult timp si fusese indelung amanat pentru ca voiam sa fie citit abia atunci cand ii voi putea dedica atentia si timpul cuvenit unei asemenea opere.
Marturisesc fara a ma simti rusinata, ca inainte de a incepe lectura propriu-zisa mi-am alocat cateva momente pentru a ma documenta asupra perioadei istorice in care actiunea este plasata si asupra evenimentelor petrecute in acei ani tulburi. Actiunea se desfasoara asadar in Spania, in vremea razboiului civil desfasurat intre 1936 si 1939, avand drept parti combatante pe de o parte fascistii, condusi de generalul Francisco Franco si sprijiniti de forte precum Italia fascista, Germania nazista si Portugalia, iar de cealalta parte republicanii, avand ajutorul Uniunii Sovietice si al Mexicului. Hemingway insusi, in calitate de reporter de razboi, s-a aflat in Spania pe durata derularii intregului conflict, deducandu-se astfel puternicul caracter autobiografic al romanului de fata.
Eroul principal este Robert Jordan, un profesor de limba spaniola american, venit sa lupte de partea republicanilor, care este trimis in munti, in apropiere de Segovia, cu misiunea de a distruge un pod. Avandu-l drept calauza pe batranul Anselmo, acesta este condus in munti in mijlocul unei cete de luptatori de gherila, ce urmau a-l ajuta in ducerea la bun sfarsit a misiunii sale. (more…)
Rating:
Despre Mihail Sebastian auzisem numai de bine şi alesesem “Accidentul” drept primă lectură, carte pe care nu am terminat-o însă nici până astăzi din motive independente de tema romanului sau talentul autorului. Atunci când Adevărul a scos pe piaţă volumul ce contine operele lui M. Sebastian ce se bucură de cea mai mare notorietate, am hotărât că este un prilej bun de a-l citi, începând însă de data aceasta cu “Oraşul cu salcâmi”.
Trebuie să mărturisesc faptul că deşi romanul este unul scurt, la mine lecura s-a prelungit destul de mult pentru că o găseam fadă, monotonă, lipsită de suspans sau intrigi interesante. De altfel tema poate fi într-adevăr caracterizată drept banală şi spun asta fără urmă de maliţiozitate: este vorba despre povestea de dragoste dintre Adriana şi Gelu, doi tineri ce se îndrăgostesc pe vremea când erau copii încă şi care încearcă sa păstreze sentimentul în ciuda trecerii timpului. (more…)
Rating:
Am citit romanul de fata inainte de a citi “Lolita” lui Nabokov, desi nu cred ca poate fi vorba de o comparatie adevarata intre cele doua, exceptand tema: copila de 15 ani ce intra intr-o relatie cu un barbat de 50 de ani, ce ii poate fi mai degraba tata decat iubit.
“Anti-Lolita” este o carte ce mie personal nu mi-a spus nimic: nu mi-a placut, nici nu mi-a displacut, nu mi-a provocat nici o traire si nici un detaliu nu mi-a atras atentia. Relatia clandestina dintre fata ce se grabeste sa isi lase in urma copilaria si barbatul de o varsta inaintata deja si aflat intr-un divort nu mi-a provocat nici repulsie, nici indignare si nici nu m-a sensibilizat in vreun fel. Aceasta se poate explica probabil si prin faptul ca unele din gandurile fetei imi par atat de putin plauzibile incat nu pot sub nici o forma sa mi-o imaginez asa cum autoarea incearca sa o descrie. Nu imi pot da seama ce anume impinge o copila de 15 ani, fara trecut in relatiile amoroase cu barbatii sa isi spuna: “ Imi jur ca, daca intr-o zi se va indragosti de mine, il voi face sa sufere, cu cruzime”. In ce context pleaca un copil la drum intr-o relatie cu astfel de ganduri, cand nu cunoste inca sentimentul despre care vorbeste cu atata usurinta? (more…)
Rating:
Prin definitie literatura este subiectiva, fiind putine la numar cazurile in care un autor sau o carte este unanim apreciata de catre publicul cititor; ba chiar daca am sta sa estimam numarul de carti existente la nivelul mondial in literatura, procentul ar fi prea mic pentru a putea fi luat in seama in vreun calcul statistic.
Am inceput astfel prezentarea acestei carti pentru ca sunt convinsa ca aprecierea mea in privinta romanului de fata ar putea fi vehement contestata de cei ce nu au “gustat” deliciul acestei lecturi. Caci ce alt subiect, daca nu cel de natura erotica, este mai controversat chiar si in societatea contemporana? Cu toate ca sexul nu mai este un subiect tabu, fiind chiar extrem de abordat in reviste si ziare, cartile erotice, acelea ce pot primi titlul de creatie literara, reprezinta inca o noutate si un gen cu care nu suntem obisnuiti.
Motivul pentru care “Povestea lui O” m-a incantat este faptul ca o astfel de carte nu te poate lasa indiferent, ci te obliga sa iei o atitudine: sa o citesti de la un cap la altul fara oprire sau sa o inchizi dupa 2 pagini ; nu este insa un roman a carei lectura sa o continui dintr-o simpla hotarare de a nu lasa vreo carte odata inceputa neterminata. Insa insusi gestul de a deschide o carte ce face parte dintr-o colectie de literatura erotica reprezinta o exprimare a unei curiozitati ce evident exista, chiar daca ulterior sunt si persoane ce isi manifesta dezaprobarea in privinta acestui gen.
Povestea cartii de fata este la fel de fascinanta ca si povestea in sine prezentata in carte. (more…)
