Observ ca lumea a inceput sa aiba o obsesie pentru omuleti albastri, soiuri de extrateresti care invadeaza Pamantul, fiinte cu puteri supranaturale si tot soiul de nascociri care mai de care mai tembele.
Primul film de anul acesta care s-ar incadra in descrierea de mai sus ar fi Watchmen, despre care am mai scris cu siguranta. E filmul la care am reusit sa dorm cel mai mult, desi ma aflam intr-o sala de cinema.
Apoi a fost X-Men Origins:Wolverine. Dintre toate de genul acesta, e singurul care mi-a lasat o impresie placuta. Nu a fost asa tras de par si a avut o durata rezonabila.
In materie de filme, ce depaseste 100 de minute pentru mine devine un chin. Iar din punctul asta de vedere, Watchemn cred ca a reusit sa ajunga sau chiar sa depaseasca Titanicul.
A mai fost Aliens in the attic. Omuleti mici, veniti sa cucereasca pamantul, dar ale caror forte nu aveau efect asupra copiilor. O tema intr-adevar fara precedent in materie de filme. Or not?
Acum e mare nebunie cu 2012. La filmul asta trebuie sa recunosc ca ii felicit pe scenarist si producator, pentru ca a fost o idee geniala sa speculezi subiectul asta, in perioada in care toti vorbesc despre previziunile lui Nostradamus legate de anul 2012. Dar de aici si pana la a incerca sa il transformi intr-un film “la sentiment” ca sa ii zic asa… e cale lunga. Mult prea melodramatic si lacrimogen. Iar fazele cele mai bune, cu efectele cele mai bine realizate, le puteai vedea deja din trailer. Plus ca filmul a avut 130 de minute, adica suficient de lung incat sa uiti ca au fost si faze care ti-au placut, doar pentru ca iti doresti cu disperare sa se termine mai repede.
In curand urmeaza si Avatar al lui nea’ James Cameron. La filmul asta nici macar trailerul nu ma atrage. Ma ingrozeste chiar si faptul ca si clipul de prezentare e dublu ca durata fata de altele. O sa ma interesez cu atentie cat dureaza inainte sa aterizez si la asta intr-o sala de cinema. Plus ca nu pricep de ce extraterestii trebuie sa fie intotdeauna albastri sau verzi.
Un film bun de anul acesta mi s-a parut (si cred ca nu doar mie) Inglorius Bastards. Al doilea razboi mondial, persecutia evreilor, sunt teme inepuizabile si care intr-adevar au lasat in istoria filmului cateva pelicule de exceptie: La vita e bella, Schindler’s List, The pianist. Transmit emotii si mesaje si ii invata pe unii mai multa istorie decat scoala reuseste sa o faca. (din pacate)
In rest,eu astept cuminte si nerabdatoare The Imaginarium of Doctor Parnassus. In rolul principal: inconfundabilul Johnny Depp.
LE: Am uitat de District 9 . WTF was that?
