Ma aflam stationata intr-o parcare asteptand pe cineva. Si cum tot mai aveam de asteptat, am coborat din masinuta cu gandul sa caut ceva in portbagaj.
Buuuun.
In timp ce scormoneam eu de zor acolo, tot auzem o voce de femeie din ce in ce mai tare: ” Ionuuuut! Ionuuuut! Unde esti mama?”
Peste 30 de secunde iar: ” Ioooonuuut! Aoleu mi-au furat copilul! Mi-a disparut copilul! Unde sa fie baiatul meu ca acu’ 2 secunde era langa mine! Ionuuuut!”
Ma uit si eu in jurul meu un pic, nu vad pe nimeni si mi se pare ciudata situatia mai ales ca in afara de mine, doamna respectiva si o gramada de masini nu mai era nimeni in jur.
Si sa vedeti faza…
Termin eu ce aveam de cautat si aranjat in portbagaj si cand sa ma duc sa intru iar in masina, ce sa vezi?
Lasasem usa deschisa pe jumatate la sofer si cocotat jumatate pe pragul masinii imi zambea un copil de aproape 2 ani, carliontat si murdar de ciocolata la botic.
“Ionuuuut!!!” – se aude iarasi mama disperata.
- Doamna, acesta este cumva copilul dumneavoastra? intreb eu timid, aratand spre masina mea.
Cucoana nu prea si-a dat seama incotro arat exact si a venit nedumerita spre mine. Si-a luat copilul fara sa spuna nimic, doar mi-a aruncat o privire urata si dusmanoasa de genul “stiu ca tu voiai sa-mi furi copilul”.
True story.

