P.S In timp ce ma uitam la “making of Snow White and the seven dwarf” (il aveti mai jos) am dat peste un filmulet cu cateva repetari in majoritatea desenelor celebre si mi s-a parut foarte interesant. Eu unu chiar nu bagasem de seama pana acum.

Repetari Disney

Azi am reusit sa ma debarasez de toate cele care imi ocupau majoritatea orelor din zi si am zis sa ma linistesc asta seara vizionand un film.Incercand sa imi dau seama la ce film sa ma uit mi-au venit in minte destul de multe. Partea interesanta, nici unul nu a aparut inca sau dabea ruleaza la cinema.

Am zis sa impartasesc si cu voi o parte din aceste “lista”, cu ocazia aceasta le voi avea si eu notate undeva (am obiceiul de a uita ). Am vrut sa pun si trailer-ul fiecarui film in parte, dar imi iesise o pagina destul de lunga (apoi ma certa Raluca ca postez posturi mai lungi ca ea ). Glumesc,  am preferat sa pun linkuri pe fiecare titlu catre trailer.

Lista nu este chiar completa dar, atatea mi-am amintit.

• Shrek Forever After
• Alice in Wanderland
• Prince of Persia: The Sands of Time
• Iron Man 2
• Robin Hood
• Legend of the Guardians
• Clash of the Titans
• A Nightmare on Elm Street
• Shutter Island

Filmul prezinta viata lui Quentin Crisp dupa venirea sa in New York. Unul dintre primii din Anglia care a avut curajul sa isi afiseze homosexualitatea purtand machiaj pe strada si intrand in multe conflicte cu cei ce aflati impotriva sa, Quentin ajunge in America unde descopera o noua lume de care se indragosteste.Aici el incepe sa tina discursuri in fata publicului care il iubeste pentru raspunsurile sale mereu pline de inspiratie.

Pe mine personajul Quentin Crisp m-a dus cu gandul la Lordul Henry din Portretul lui Dorian Gray. Aceleasi replici destepte, parca bune de memorat si reamintit din cand in cand. Mi-ar fi placut sa fie puse intr-o carte undeva sa le mai pot citi uneori.

Mi-a placut accentul, mi-au placut ideile si mi-a placut interpretarea lui John Hurt.Dar nu va spun mai multe, va las trailer-ul:

The imaginarium of doctor Parnassus

Distributie: Jude Law, Colin Farrell, Heath Ledger, Christopher Plummer, Johnny Depp.

Acesta o sa apara in cinematografele din Romania pe 29 ianuarie, iar eu o sa fiu prima care se duce sa il vada!
Alice in Wonderland

Distributie: Johnny Depp, Mia Wasikowska, Helena Bonham Carter

Regia: Tim Burton

Tim Burton,Johnny Depp si Helena Bonham Carter fac un trio genial, clasic as spune eu,asa ca sunt sigura ca filmul nu poate fi decat ceva special .

Se pare ca Alice o sa ajunga la noi candva prin martie, deci mai e ceva de asteptat.

Alte recomandari mai aveti?

Si iata atunci topul filmelor mele preferate ce il au drept protagonist:

10.Far and Away (1992) Tom Cruise, Nicole Kidman

El ( sarac), ea (bogata), fug din Irlanda in America, in speranta ca se vor imbogati pe acest taram al fagaduintei. Insa lucrurile nu sunt atat de usoare precum pareau atunci cand se aflau de partea opusa a oceanului…

Morala acestui film: Visele, chiar si cele ce par imposibile, se pot realiza daca iti doresti cu adevarat si nu renunti niciodata la ele.

9.Valkyrie (2008) Tom Cruise, Kenneth Branagh

Filmul asta eu l-am urmarit mai mult pentru lectia de istorie pe care o oferea. Si l-am urmarit cu Wikipedia deschisa sa verific datele din film cu ce scria acolo.

Ideea filmului? Valkyrie era numele planului ce avea drept scop asasinarea lui Hitler in timpul ceilui de-al Doilea Razboi Mondial. Prestatia lui Tom Cruise in rolul din film nu mi s-a parut tocmai geniala, poate si pentru ca mi s-a parut un rol putin cam diferit fata de cele in care il vedeam de obicei.

8.The firm (1993) Tom Cruise, Jeanne Tripplehorn

Un tanar avocat, proaspat iesit de pe bancile facultatii, este angajat intr-o firma prestigioasa de avocatura, oferindu-i viata mult visata. Curand insa, va descoperi ca lucrurile sunt prea frumoase pentru a fi adevarate si ca oamenii din firma sunt toti corupti, iar viata lui si a sotiei sale sunt in pericol. Intr-o oarecare masura ideea filmului mi s-a parut ca seamana cu cea din Avocatul diavolului, care a aparut insa in 1997.

7.Interview with the vampire (1994) – Tom Cruise, Brad Pitt

Doi dintre cei mai ravniti barbati de la Hollywood in rolul unor vampiri. Mrrr…. Femeile sunt deja topite. Barbatilor nu stiu insa cat de mult le place. Mie insa mi-amintesc ca mi-a placut mult alaturarea celor doi actori, cum insa Brad Pitt nu a fost niciodata one of my favorites, tot dupa Tomita suspinam.

But that’s just me…

6.A few good men (1992) , Tom Cruise, Demi Moore

Tom Cruise joaca rolul unui tanar avocat pus in fata unui caz de rezolvarea caruia depinde intreaga sa cariera.

In cazul acestui film insa, am apreciat mai mult scenariul decat prestatia actoriceasca a personajelor.  Jack Nicholson insa, a facut un rol de exceptie.

Oricum, ipostaza asta de avocatel genial il cam prinde pe domnul Cruise.

5.Eyes wide shut (1999) – Tom Cruise, Nicole Kidman

Mi se pare Tom Cruise si Nicole Kidman faceau un cuplu reusit in filme. Ea are o mutrisoara de fata finuta, uneori inocenta, alteori famme fatale, iar el are zambetul acela cuceritor, de Don Juan. Sau poate doar mi se pare mie.

Eyes wide shut ( Cu ochii larg inchisi) a fost un film cel putin bizar, obscur si parca mi se parea ciudat sa il vad intr-un asa rol pe acelasi Tom dinamic si energic care imi placuse la nebunie in Top Gun.

4.Misiune imposibila (1999, 2000 si 2006)

Tom Cruise intr-un film de actiune imi parea ca Arnold Schwarzenegger in comedia “Gravidul“: parca nu era locul lui acolo. Asta inainte sa vad primul film. Iar acum ca le-am revazut pe toate 3 pot spune ca m-am topit asa putin vazandu-l pe agentul Ethan Hunt cum ii da gata pe oamenii rai in stanga si-n dreapta, cum se urmareste pe motocicleta cu pletele fluturandu-i in vand, cum isi apara femeia ( femeile?) si bineinteles….cum reuseste intotdeauna imposibilul.

3.Top Gun (1986) Tom Cruise, Van Kilmer

Toata lumea stie filmul. Tom Cruise e tanar, plin de energie si are un zambet cuceritor. Aviz domnisoarelor!

Mie Top Gun imi da senzatia ca am aripi, ca pot face orice imi doresc, imi da senzatia de libertate, conforma expresiei Sky is the limit. Si ca sa imi reamintesc feelingul nu trebuie neaparat sa revad mereu filmul, e de ajuns sa ascult piesa celor de la Berlin- Take my breath away.

2.Vanilla Sky (2001) - Tom Cruise, Penelope Cruz

Din Vanilla Sky mi-au ramas intiparite in minte 2 lucruri: la primul e vorba de  felul in care EL, David, o privea pe EA, Sofia; iar al doilea , fraza urmatoare: There’s nothing bigger than the little things.

Nu stiu cati il considera un film foarte bun, insa mie mi-a parut sincer in tot ceea ce a incercat sa transmita. Penelope Cruz e una dintre actritele mele favorite si alaturi de Tom Cruise faceau un cuplu ‘delicios’ de-a dreptul.

1.Jerry Maguire (1996) – Tom Cruise, Renée Zellweger

Filmul asta nu ar trebui sa aiba parte de nici o prezentare. Cine nu l-a vazut sa se uite numaidecat, fara intarziere, fara sa intrebe ceva. Cui l-a vazut ii spun: SHOW ME THE MONEY! Abia dupa ce am vazut filmul asta prima data a aparut pasiunea mea petru domul Cruise. Si l-am vazut si-a doua oara si mi-a placut si mai mult. Si actorul si filmul. Si de atunci tot imi place.

PS: Acestea nu-s review-uri cum cititi in reviste sau pe site-uri de specialitate. Sunt opiniile mele cat se poate de subiective.

Cum ar fi sa traim intr-o lume in care nimeni nu minte? Si nimeni nu minte nu pentru ca nu vrea, ci pentru ca nu poate, pentru ca notiunea de minciuna nici nu exista.

Zambiti deja si va ganditi ca ar fi lumea ideala? Ca totul ar fi perfect si oamenii ar fi mai putin nefericiti decat sunt acum ?

Va recomand sa va uitati la urmatorul film: The invention of lying .

Nu e o capodopera cinematografica, nu are efecte speciale si nici bugetul lui Avatar. Dar are o idee interesanta si poti sa ramai un pic pe ganduri apoi.Eu nu iau apararea celor care mint dar nici nu ii condamn fara sa ii ascult inainte. Si dupa parerea mea exista si minciuni care sunt de preferat in locul adevarului gol golut.

Dar vedeti filmul mai bine si vorbim apoi. Uitati si un trailer mai jos:

Eu nu-s o fire asa sensibilicoasa si de obicei nu se intampla sa ma emotioneze filmele. Am vazut barbati si femei plangand la Titanic sau Seven pounds si ma intrebam ce o fi in mintea lor.

Ei bine si iata ca am vazut eu Up si m-am emotionat toata, cum rar mi se intampla. Dar filmul m-a emotionat asa de la inceput pana la sfarsit si m-a facut sa imi doresc sa am si eu un caiet in care sa tin o evidenta a viselor pe care le am si a aventurilor prin care trebuie sa trec ca sa le indeplinesc.

Calatoria este cu mult mai importanta decat momentul in care ai ajuns la destinatie. Asta se stie. Lucrurile frumoase si care iti ofera satisfactie se intampla pe drum si ele fac mai savuros momentul final, cel in care obiectivul propus este atins.Asa se intampla si in filme, asa se intampla si in viata si la fel e si in afaceri.

Daca o sa stau sa fac o lista acum cu lucrurile pe care mi le doresc probabil voi termina maine. Daca ar trebui totusi sa le las acolo doar pe acelea ce ma vor face cu adevarat fericita, probabil ca ar ramane cateva, trei sau patru, lucru care mie-mi demonstreaza faptul ca nu avem nevoie de atat de multe lucruri in viata pentru a fi fericiti.

Pe vremea aceasta friguroasa, cand e mai placut sa stai in casa la caldura decat sa umbli prin frig infruntand nametii, va recomand sa vedeti acest film alaturi de cineva drag voua.Si sa va intoarceti aici sa radeti de mine daca pe voi nu v-a emotionat deloc deloc.

Tocmai am vazut filmul si o spun cu totii plamani ca merita vazut.

Este unul dintre putinele filme romanesti care chiar m-au atras foarte mult si asta inca din primele clipe. Sincer sa fiu nu sunt un mare fan al cinematecii romanesti si nu ma huiduiti daca spun asta. Cand spun ca nu “imi plac” ma refer la calitatea efectelor in comparatie cu calitatea efectelor filmelor din afara. Un exemplu foarte bun, ca sa intelegeti ce vreau sa spun prin “calitatea efectelor” este suntetul acela de arma, pe care il puteti intalni foarte des in colectia filmelor lui Sergiu Nicolaescu. De foarte multe ori acel sunet imi lasa impresia ca toata scena se petrece intr-o sala imensa sau o hala. De fiecare data cand aud acel sunet imi aduc aminte de filmele acelea vechi chinezesti cu kung-fu unde buzele actorilor se miscau si dupa 3-4 secunde de liniste se auzea si vocea.Mereu iti lasa impresia ca te uiti la 2 filme deodata si brusc filmul de la o drama sau un film de actiune se transforma intr-o comedie unde radeai cu lacrimi.

In schimb calitatea filmelor nostre o putem vedea in actori,regizori si toate acele persoane care au ajutat si participat la crearea acestor filme si scenarii. Aici chiar nu am ce sa comentez decat, “Jos palaria” si “Va pupa Jan!”

Cu toate astea fiind spuse, sa revenim la povestirea noastra.

Cum am spus si mai sus, tocmai am vazut noul film lansata de Mediapro Pictures. Filmul “Ho Ho Ho” este comedie regizata de Jesus del Cerro si scrisa de Bogdan Mirica. Ea are ca protagonisti pe Stefan Banica Jr, Bogdan Iancu, Pavel Bartos, Alina Chivulescu, Valentin Teodosiu, Costin Gabriel, Daniel Popescu, Iulia Lazar, Ion Sapdaru, Alex Margineanu.

Cred ca filmul poate fi comparat cu filmul Home Alone, numai ca actiunea de data aceasta se petrece in mall.

Horatiu, un copil de 8 ani, primeste drept cadou de Sarbatori o zi de ne uitat in mall dupa ce se pierde de mama sa. De ce spun o zi de neuitat? Pentru ca acolo urmeaza sa il intalneasca pe Ion, un hot deghizat in Mas Craciun, caruia nu prea ii plac copiii si care tocmai se pregatea sa fure un diamant dintr-un magazin de bijuterii.

Prea multe nu vreau sa va povestesc despre film, cu toate ca imi cam sta pe limba.Vreau sa descoperiti singuri povestea mai departe. Cu siguranta o sa va placa.

Inainte de incheiere vreau sa mentionez ce efecte mi-au placut si ce nu (asta ca tot am vorbit de efecte).

Ce mi-a placut:

Mi-a placut foarte mult efectul de la inceputul filmului (nu va spun despre ce e vorba ci va las sa aflati singuri).

Fulgii de nea sunt destul de reusiti cu toate ca e vizibil uneori ca sunt facuti pe calculator si devin putin cam enervanti pe parcurs. Cred ar fi mers mai bine cu fulgi artificiali.

Ce nu mi-a placut:

Singurul lucru care chiar mi-a “bagat degetele in ochi”, a fost spartul geamurilor. De fiecare data cand se spargea un geam ceva, camera arata un prim-plan cu un personaj sau ceva de genul, apoi auzeai geamul pe fundal spargandu-se. Exista o scena (chiar doua sau trei dar va las sa le descoperiti) unde se arunca ceva intr-un geam, camera arata prim-plan pe un personaj, apoi revine acel geam in cadru dar intact.

Aceste scene pentru mine dau dovada de lipsa de buget. Era complicat sa spargi un amarat de geam in mall? Sau dupa aceasta scena urmeaza alta asemanatoare, unde Ion este impins in geam, culmea geamul nu se sparge.Cu siguranta ar fi aratat mai ok daca cei doi cadeau prin acel geam or something.

Oricum cred ca defapt asta ar fi problema noastra cand e vorba de filme, lipsa de buget. Ca regizori, actori si scenaristi buni, excelenti chiar, nu ducem lipsa.

Va las in compania trailer-ului si va sfatuiesc sa vedeti si filmul mai ales iubitorii de comedii si filme romanesti.

Va urez vizionare placuta!

• (500) Days of Summer – un film romanticos, dar care mi-a placut totusi foarte mult. Vi-l recomand cu incredere sa il vedeti, pentru ca e putin diferit de toate celelalte;
• am povestit inca o data despre plimbarea la Castelul Iuliei Hasdeu, de data aceasta in termeni mai obiectivi;
• am scris despre concertul Christmas in Vienna, ce va avea loc in data de 16 decembrie la Sala Palatului. Voi fi si eu prezenta acolo la reprezentatia de la ora 16:00 . Daca mai merge cineva sa dea un semn si poate ne vedem pe acolo;
• am mai scris de fapt despre multe alte spectacole care vor avea loc in perioada asta si pe toate le gasiti AICI.

Cam atat pentru moment.

Primul film de anul acesta care s-ar incadra in descrierea de mai sus ar fi Watchmen, despre care am mai scris cu siguranta. E filmul la care am reusit sa dorm cel mai mult, desi ma aflam intr-o sala de cinema.

Apoi a fost X-Men Origins:Wolverine. Dintre toate de genul acesta, e singurul care mi-a lasat o impresie placuta. Nu a fost asa tras de par si a avut o durata rezonabila.

In materie de filme, ce depaseste 100 de minute pentru mine devine un chin. Iar din punctul asta de vedere, Watchemn cred ca a reusit sa ajunga sau chiar sa depaseasca Titanicul.

A mai fost Aliens in the attic. Omuleti mici, veniti sa cucereasca pamantul, dar ale caror forte nu aveau efect asupra copiilor. O tema intr-adevar fara precedent in materie de filme. Or not?

Acum e mare nebunie cu 2012. La filmul asta trebuie sa recunosc ca ii felicit pe scenarist si producator, pentru ca a fost o idee geniala sa speculezi subiectul asta, in perioada in care toti vorbesc despre previziunile lui Nostradamus legate de anul 2012. Dar de aici si pana la a incerca sa il transformi intr-un film “la sentiment” ca sa ii zic asa… e cale lunga. Mult prea melodramatic si lacrimogen. Iar fazele cele mai bune, cu efectele cele mai bine realizate, le puteai vedea deja din trailer. Plus ca filmul a avut 130 de minute, adica suficient de lung incat sa uiti ca au fost si faze care ti-au placut, doar pentru ca iti doresti cu disperare sa se termine mai repede.

In curand urmeaza si Avatar al lui nea’ James Cameron. La filmul asta nici macar trailerul nu ma atrage. Ma ingrozeste chiar si faptul ca si clipul de prezentare e dublu ca durata fata de altele. O sa ma interesez cu atentie cat dureaza inainte sa aterizez si la asta intr-o sala de cinema. Plus ca nu pricep de ce extraterestii trebuie sa fie intotdeauna albastri sau verzi.

Un film bun de anul acesta mi s-a parut (si cred ca nu doar mie) Inglorius Bastards. Al doilea razboi mondial, persecutia evreilor, sunt teme inepuizabile si care intr-adevar au lasat in istoria filmului cateva pelicule de exceptie: La vita e bella, Schindler’s List, The pianist. Transmit emotii si mesaje si ii invata pe unii mai multa istorie decat scoala reuseste sa o faca. (din pacate)

In rest,eu astept cuminte si nerabdatoare The Imaginarium of Doctor Parnassus. In rolul principal: inconfundabilul Johnny Depp.

LE: Am uitat de District 9 . WTF was that?