…noroc sa ai
Voiam sa mai aman putin postul asta, dar avand in vedere ultimele intamplari e cazul sa mergem inainte cat mai rapid. Asadar sa reluam de unde am ramas.
Cazul III – iarna, tot liceu, in Plaza
Iaca eram si noi ca pupezele in Plaza, la un hamburger si un suc inainte sa mergem la patinoar. Si dintr-o prea mare harnicie, odata cu gunoaiele de pe tava mi-am aruncat si telefonul. Lucru pe care l-am realizat abia cand eram jos in parcare.
Fuguta, fuguta ne-am intors sus si au inceput fetele mele sa sune pe numarul meu si ascultam pe langa cosurile de gunoi. Nu se auzea nimic.
Mergem la un nenea de la firma de curatenie din mall si ne informeaza ca tocmai ce au fost golite cosurile si urmeaza sa plece masina cu gunoi. Na ghinion! Dar mi-a zis sa ii dau numarul si el incearca sa mai faca ceva.
I-am dat numarul si tipul a plecat. Oricum eu nu mai aveam nici o speranta. Ma vedeam deja cu beregata retezata de tata, care era posesorul de drept al telefonului ce fusese cumparat cu numai o zi in urma si pe care eu il aveam la mine doar pentru figuri.
Cand colo, il vad pe tipul respectiv intorcandu-se victorios cu telefonul meu in mana, plin de maioneza si cu o tasta care deja nu mai mergea bine! Dar important era ca il recuperasem si ca inca odata norocul meu isi facuse datoria.
Cazul IV – toamna, primul an de facultate, Bucuresti, undeva prin Romana
(more…)
