Mazgalituri cu tag-ul ‘plimbari’

 

Roadtrip prin Romania: Transalpina, Calnic, Alba Iulia

Mazgalit de Ea Sunday, August 21st, 2011

Cu chef mare de plimbare si multa pofta de condus, am plecat pentru vreo 10 zile prin Romania. Fara planuri prea multe, fara rezervari, mergem unde vedem cu ochii, oprim unde ne place, vorbim cu localnicii ca sa intrebam ce-i de vazut, unde-i de mancat si unde-i de dormit. Iar pana acum am dat numai de oameni extraordinari.

Nu o sa stau acum sa va povestesc in detalii despre locurile prin care trec, pentru ca informatii istorice gasiti destule. Eu o sa va vorbesc despre atmosfera si despre oameni, caci oamenii sfintesc locul.

In Sebes, sambata dupa-amiaza, un domn a traversat strada vazandu-ne cum ne uitam la un panou cu obiective turistice si ne-a explicat dansul ce reprezinta toate, ne-a dus pe niste stradute ca sa vedem cum vechiul zid al cetatii trece si prin fundul curtii sale si s-a oferit sa ne arate si unde se afla turnurile feudale din oras. Nu a acceptat sa primeasca nimic din partea noastra, asa ca ne-am simtit noi prost ca am incercat sa ii oferim bani, explicandu-i ca venim dintr-un oras in care in fix in centru trebuie sa cotizezi “la baieti” pentru a fi sigur ca iti gasesti masina intacta atunci cand te intorci.

Stiam ca oamenii sunt altfel pe aici, stiu ca oamenii sunt peste tot altfel decat in Bucuresti si in sudul tarii in general, insa raman in continuare surprinsa de fiecare data. Un copil mi-a deschis usa ca sa intru in supermarket, un om mergea cu bicicleta pe camp pentru a hrani niste catei orfani cu toata ca ne-a zis ca anuntase autoritatile in privinta existentei lor acolo, oamenii stau calmi la coada in benzinarie cat timp baiatul de la casa ne spunea ce alternative de cazare exista in oras.

Atat despre oameni, iar despre peisaje si locuri vazute las pozele sa vorbeasca.

Apus la Ranca


M-am indragostit iremediabil de peisajele de pe Transalpina


Lacul Oasa


Rapa Rosie (Sebes)


Prin cetatea Alba-Iulia

Poze la rezolutie mai mare pun pe Facebook cand ma intorc si am o conexiune la net decenta.

 

Pescuit la conac in comuna Putineiu (judetul Giurgiu)

Mazgalit de Ea Sunday, August 14th, 2011

Cum mie-mi place sa mai dau cu batu-n balta uneori, o sa va zic despre un loc misto in care puteti veni cu intreaga familie la distractie si relaxare.

Locul: La conac, in comuna Putineiu din judetul Giurgiu.

Cum ajungeti: Iesiti din orasul Giurgiu pe soseaua Alexandriei si mergeti drept, treceti prin toate satele (sunt aproximativ 20 de km), pana cand efectiv se termina asfaltul si ajungeti la un drum inchis in ambele sensuri. Acolo se mai face un drum la dreapta pe care il urmati si in 300 de m ati ajuns.

Pentru contact sunati la 0744538211.

Ce se prinde, cum se prinde: somn african, crap salonta si caras. Asta-i pe verificate, pentru ca noi asta am reusit sa scoatem. Atentie! Balta este populata cu somni doar atata timp cat apa mai are temperatura peste 15 grade. Anul acesta spre exemplu mai baga doar 200 kg saptamana aceasta si apoi abia de la anul reincepe distractia cu acesti mici monstrii.

Taxe si alte costuri: (more…)

 

Roadtrip prin Romania: de pe Transalpina la Voineasa

Mazgalit de Ea Thursday, August 11th, 2011

Ne-am trezit in dimineata celei de a treia zi la Ranca, pe o vreme friguroasa, ploioasa, cu ceata si cu un vant care suiera teribil.

Transalpina

Dupa micul dejun ne-am facut curaj si am pornit la drum pe Transalpina. Serpentine, sosea cu asfalt impecabil dar lipsit de parapeti si multa multa ceata. Erau destul de putine masinile care se aventurau pe acolo la ora aceea, cam 10 dimineata, de aceea am fost surprinsa cand am intalnit 2 biciclisti care luptau sa urce contra vantului potrivnic.

Nu am poze grozave, pentru ca multe dintre ele sunt facute prin geamul sau parbrizul masinii, deoarece afara erau numa’ 2 grade si imi tremurau mainile fantastic.

(more…)

 

Roadtrip prin Romania: de la Pestera Polovragi la P. Muierii si apoi la Ranca

Mazgalit de Ea Monday, August 8th, 2011

Va amintiti ca in urma cu ceva timp incepusem sa va povestesc despre un weekend prelungit prin Romania? Uitandu-ma acum la niste poze de atunci m-am gandit ca ar fi frumos sa reiau relatarile.

Ziua 2

Manastirea Horezu

Cum ne aflam deja in Horezu, dupa micul dejun primul lucru facut a fost o scurta oprire la manastire. Era vineri dimineata insa era plin deja de oameni veniti sa asiste la rugaciune, lucru care m-a suprins nitel.

Intrarea in curtea manastirii

M-a amuzat putin mesajul de mai jos, insa dupa zambetul initial m-am intristat gandindu-ma ca mesajul se afla acolo pentru ca probabil au fost si oameni care pana si intr-o manastire  au indraznit sa ia ceva fara a plati.

Manastirea Polovragi


In drum spre pestera am oprit si aici putin spre bucuria mamei mele, caci intocmisem traseul astfel incat sa multumesc pe toata lumea.

Pestera Polovragi

Ei bine deja aceasta oprire a fost spre multumirea mea. (more…)

 

Povesti montane de pe Valea Doftanei (continuarea)

Mazgalit de Ea Friday, August 5th, 2011

Sa continui cu povestile pe care le-am inceput.

Ziceam ca am zarit un drum si am apucat-o intr-acolo. Ca lamuriri, Orjogoaia este un afluent al Doftanei si drumul merge in paralel cu aceasta apa.

Masinile nu au voie sa circule pe aici si nici gratar nu ai voie sa faci, asa ca e liniste deplina. Numai verde, mult mult verde si potecuta care are in stanga cursul apei si in dreapta padurea. Nu stiam nici unde duce acest drum exact, nici cand dureaza sau cam cat este de dificil si nici nu ne-am propus sa aflam atunci, mai ales ca era deja destul de tarziu.

Nu am mers foarte mult si bine am facut, pentru ca cerul se umpluse deja cu niste nori amenintatori si fix cu 2 minute inainte de a ajunge la masina a inceput ploaia.

Reintorsi in Valea Doftanei am decis sa ne intoarcem pe drumul prin Comarnic, despre care localnicii ziceau ca e mai bun decat cel pe care venisem si ca si peisajele ar fi misto.

Valea Doftanei – Comarnic: peisaje superbe si o sosea necirculata (cu asfalt impecabil in proportie de 90%) (more…)

 

Povesti montane de pe Valea Doftanei

Mazgalit de Ea Tuesday, August 2nd, 2011

A fost acum cateva zile un weekend in care o blonda fara stare s-a trezit cu noaptea in cap – fara alarma sau chestii ajutatoare -,  s-a uitat la prognoza si a luat o hotarare: hai sa dam o tura pe Valea Doftanei. Si cum nu avea de gand sa faca si din aceasta iesire o peripetie cum se intamplase in precedenta excursie, a oprit la turcul de la Crangasi pentru ceva specialitati (adana kebab, pastrama de berbecut, frigarui de oaie si vita) si a pornit voioasa spre locul cu pricina.

Prima oprire: Banesti

De ce? Din greseala! (din exces de zel am crezut ca am ajuns deja in Campina si am virat dreapta cu incredere. Am revenit insa curand la DN1 si am continuat drumul care trebuia.

A doua oprire: Barajul Paltinu

Lume multa, nu mi-a placut inghesuiala de parca ne uitam la animale de circ, asa ca n-am zabovit mult si ne-am continuat drumul spre Valea Doftanei. Deja eram uimita pentru ca drumul urcase destul de mult si nu ma asteptasem.

De aici a inceput o portiune de cativa kilometri unde peste tot erau corturi, indivizi cu gratare, masini de o parte si de alta a drumului, o rulota cu kurtos kalacs, o alta ce vindea bere si chipsuri la suprapret – ce sa mai, scenariul de cosmar pentru mine. Da, si eu venisem sa stau la iarba verde si sa fac un gratar, dar daca voiam un asemenea balamuc ramaneam in Bucuresti si ma plimbam prin Herastrau.

Zic sa continui drumul spre Valea Doftanei si odata ajunsa acolo opresc sa aflu de la un localnic cam pe unde se poate gasi un loc linistit in zona aceea. Asa am aflat despre…

(more…)

 

Gradina japoneza…de la Bucuresti

Mazgalit de Ea Tuesday, July 26th, 2011

Tot auzisem eu vorbindu-se despre o gradina japoneza undeva prin Herastrau, insa abia ieri am reusit sa ajung acolo.

Nu ma asteptam sa gasesc ceva fenomenal, caci nimic din ce gasisem ca informatii pe internet nu imi crease asteptari prea mari.

Adevarul e ca locul nu pare deloc ingrijit si e pacat, pentru ca ar putea fi ceva frumos. Imi imaginez totusi ca primavara, atunci cand ciresii aceia sunt infloriti, gragina arata mai vesela si plina de viata si mi-ar placea sa o revad atunci.

Asa ca pana voi ajunge in Japonia sa vad o gradina autentica, ma multumesc cu replica aceasta pe care  gasiti si voi in Bucuresti, in parcul Herastrau. Poate ca data viitoare imi voi lua cu mine si o patura si ceva de citit si o sa ma asez pe iarba, pentru cateva clipe de relaxare.

 

Povesti montane: traseul cabana Scropoasa – Dobresti

Mazgalit de Ea Monday, July 18th, 2011

Traseul montan Cabana Scropoasa – Dobresti (si inapoi)

Durata la dus: 1h si 30 min (cabana Scropoasa – Dobresti) – incluzand cam 20-30 de minute pentru popasuri.

Durata la intors: 2 h (Dobresti – cabana Scropoasa) – durata oficiala de pe indicator era de 2h 30, insa noi am facut 2h in conditiile in care am facut mai multe popasuri scurte si unul mai lung de 15 min.

Marcaj: Cruce albastra

Dificultate: medie spre mare (este doar o apreciere subiectiva)

Traseul incepe usor pe langa lac si continua cu o portiune in care se urca pe coasta muntelui Lespezi, urmata de coborarea pe partea cealalta. Se ajunge la un pod negru, de unde traseele se despart.

(more…)

 

Povesti montane: drumul din Moroeni pana la cabana Scropoasa

Mazgalit de Ea Sunday, July 17th, 2011

Iata-ma scriind despre un subiect ce nu-mi imaginam ca-l voi aborda prea curand: descrierea unui traseu montan. Sa va spun cum s-a intamplat sa ajung aici.

Imi doream de mult timp sa ajung pe cheile Orzei. Niste fotografii gasite pe internet ma fascinasera iremediabil si am zis ca vreau si eu acolo. Am plecat de acasa din Bucuresti la ora 8, asa ca pe la 10 :30 ne aflam in localiatea Moroeni (jud. Dambovita) intreband localinicii ce drum ar fi mai bine sa alegem.

Traseul Moroeni – Lacul Scropoasa

Am ales intr-un final sa mergem pe DJ 714, care inseamna aproximativ 23 de km, dintre care doar 7 km sunt asfaltati (dar ce asfalt!), iar restul nu.

Din Moroeni, trebuie sa virati stanga acolo unde apare un indicator catre Sanatoriu. E vorba de Sanatoriul de TBC, portiunea ce duce pana acolo fiind fix cea care are si ceva urma de asfalt, care pe langa gropi si cratere, pe alocuri este si surpat.

Odata ce ati trecut de sanatoriu asfaltul dispare si el, lasand locul unui drum forestier destul de dificil si accidentat.

Atentie! (more…)

 

Cum se tunde o … partie!

Mazgalit de Ea Friday, July 15th, 2011

E vorba de partia Sorica din Azuga.

Omul acesta chiar avea de munca, nu gluma! Chiar as fi fost curioasa sa stiu daca a terminat totul intr-o singura zi, insa cum nu mi-am petrecut restul zilei prin zona, n-am mai aflat. Mi s-a parut foarte comic insa ca, intr-o zi de vara de weekend, cand afara era totusi destul de frigut, statea sa ploua, iar prin Azuga cam batea vantul – la propriu si la figurat – era un om care muncea cu sarguinta la tuns iarba de pe partie.