Zâmbea. Un pic ironic, un pic trist, însă zâmbea. Pe vremea aceea crezuse şi ea într-adevar că ei au aceeaşi ‘problemă de vedere’, însă timpul i-a dovedit că T-a inşelat. Îşi aminteşte şi acum însă ochii lui căprui. Ce dacă nu erau tot verzi, precum ai ei?

Trecuse probabil ceva timp de când ea era inchisă în baie, căci T se auzi ciocănind la uşă.

- Ce faci? Eşti bine? intrebă el.

- Da da, mă spal pe dinţi, mormăi ea cu periuţa de  dinţi încă în gură şi trezindu-se din reverie.

Atunci el deschise uşa şi intră. O cuprinse în brate, îşi puse bărbia grea pe umărul ei şi o privi în oglindă. Ochii ei verzi, ce uneori îi dădeau fiori, îl fixau cu privirea. El însă nu se lăsa intimidat şi fără a-şi lua ochii ( verzi de asemenea) de la ea, începu să îşi frece obrazul de al ei. Ea se feri şi mârâi puţin, cum făcea de obicei atunci când el o inţepa cu barba sa.

El îşi puse brusc mâna dreaptă pe sânul ei stâng.

- Îţi simt inima cum bate.

Rezistenţa pe care simţise că ea i-o opunea până atunci încetă deodată. Îşi incleştă degetele şi sânul ei mic şi rotund fu cuprins în totalitate de palma sa. M avu o zvâcnire, strânse ochii şi îşi muscă buzele.T îi dădu imediat drumul şi o intrebă pe un ton blând:

- Te doare? Nu voiam să îţi strivesc inimioara ce incepe să bată atât de repede la atingerea mea.

M dădu din cap în semn de negare şi făcu o miscare cu cotul pentru a se elibera cu totul din îmbratişarea lui.

- Te las să te clateşti, îi zise el, închizând uşa în urma lui.

După ieşirea lui T , M mai petrecu un minut  privindu-şi ochii în oglindă. Simţea lacrimile ce stau să îi curgă, simţea cum întreg corpul o doare şi cum totul în ea se destramă. Clătindu-şi gura de pasta de dinţi, rosti aşa de încet încat abia se auzi singură:

- De parcă ar mai fi rămas ceva de strivit din inima mea…

Intrând in dormitor unde T o aştepta nerabdător, ea îşi mai spuse în gând privindu-l nemiloasă:  “ Tu dintre toţi ar fi trebuit să şti, să-ţi dai seama.Doar mi-ai privit de atâtea ori ochii întrebându-te ce secrete ascund. “