Am plecat impreuna cu Ruxi, surioara, la matusa si unchiul ce locuiau acolo si care ne tot invitau mereu sa venim in vizita. Drumul de la Bucuresti la Vatra Dornei l-am facut cu trenul, 12 ore chinuitoare pe un scaun jegos, care abia se intindea putin incat sa dormi chinuit pe el (sincer, nu imi amintesc de ce nu am mers la cuseta sau vagon de dormit). Cand am ajuns in Vatra Dornei la 6 dimineata si am coborat din tren, ne-a “lovit” un neasteptat aer rece, in comparatie cu caldura pe care o lasasem acasa.

Vatra Dornei e un orasel micut si linistit, care nu seamana deloc cu statiunile de pe Valea Prahovei. De altfel si profilul turistului este altul. E adevarat ca am vazut mai mult oameni peste 40 de ani, familii cu copii sau chiar persoane in varsta, dar asta nu inseamna ca daca ai 20 de ani nu te poti simti bine acolo.

Parcul cu veverite cred ca este cea mai cunoscuta atractie a localitatii. Le vedeai de dimineata pana seara zburdand de colo colo, iar oamenii veneau in parc pregatiti cu nuci, pe care le loveau de asfalt, strigand “Mariana” pentru a atrage veveritele. Daca cineva care ajunge aici stie de ce e folosita tocmai chemarea aceasta, Mariana, pentru animalutele astea simpatice, il rog, sau o rog, sa ne spuna si noua, pentru ca inca nu am aflat.

Va dati seamana ca intre denumirea apei minerale Dorna si localitatea despre care va povestesc eu nu este nicio coincidenta, ba chiar o stransa legatura. Citisem pe Wikipedia ca la sfarsitul secolului al XIX-lea in Vatra Dornei fusesera puse in valoare 15 izvoare de apa minerala, insa nu stiu sa va spun care este situatia de acum. Daca va uitati insa la hidrografia orasului, veti vedea ca acesta este punctul de intalnire al raurilor Dorna si Bistrita Aurie, fiind traversat si de paraurile: Argestru, Chilia, Colacelu, Rosu si Negresti.

Raul Dorna

La Vatra Dornei cred ca a fost prima data cand am intrat intr-o biserica catolica: aveam cam 4-5 ani pe atunci, participam la o nunta impreuna cu parintii mei, deci nu imi amintesc mare lucru de atunci, insa in 2006 am fost iarasi impreuna cu Ruxandra, sa intram in aceeasi biserica. Si-mi amintesc ca am petrecut cateva clipe asezate pe bancute, uitandu-ne in jur fara a scoate un sunet ca sa nu tulburam cumva linistea perfecta dinauntru.

Intr-una din zile am facut si o plimbare cu telescaunul si pe langa peisajele minunate pe care le-am vazut de sus, am mai facut ceva inedit: am mancat zmeura culeasa direct de sus de pe munte. Ne tot intrebam cum ar fi sa apara un Mos Martin suparat pe noi ca i-am mancat pranzul, dar n-a fost sa fie Am stat intinse in iarba la soare si a fost ca si cum aveam intreg peisajul doar pentru noi: asta pentru ca eram cam singure pe acolo, caci turistii vin aici mai mult iarna.

La “furat” de zmeura

Sincer, in timp ce scriam si-mi aminteam de acele zile, mi-a venit dorul de o vacanta asa linistita, in natura, cu plimbari, soare si leneveala. Si parca as avea un chef sa mai vad odata peisajele din Dorna si sa mai mananc o zmeura din varf de munte, nu din caserole sigilate de pe rafturile supermarket-urilor.

Va mai las cu o galerie de poze, care nu sunt la o calitate extraordinara, pentru ca acum 5 ani nu eram “dotate” cu zeci de megapixeli si alte nebunii.

Pe langa toate astea a inceput si proiectul “Let’s do it Romania” . De fapt despre asta vroiam sa va povestesc, dar am zis sa ma plang putin inainte. Probabil sunt cam in urma cu stirea aceasta dar, poate printre voi (cititorii nostri) sunt cativa la fel ca mine

Deci Misiunea: curatarea Romaniei de deseurile care o sufoca si o uratesc.

Proiectul original, iniţiat în Estonia a avut un mare succes anul trecut. Intr-o singura zi natura Estoniei a fost curata de 10.000 tone de deseuri cu ajutorul a 50.000 de voluntari.

Pe parcursul urmatoarelor luni se vor cauta cei mai talentati oameni in programare, citirea hartilor, orientare in spatiu, comunicare si PR, coordonare de voluntari, arta, afaceri, medicina cat si cei mai aprigi ecologisti. De asemenea, vor fi cooptate agentii de presa, autoritati locale si centrale, operatori de salubritate, operatori de telecomunicatii, agentii de publicitate cat si persoane publice care sa sprijine cat de mult posibil acest demers.

ONG-urile deja implicate sunt: Asociatia EcoAssist, Asociatia Komunitas, Asociatia Green Braila, Asociatia Generatia Verde, Asociatia Agent Green,  Fundatia Terra Milleniul III si Asociatia ALMA-RO.
Publicatiile care sustin initiativa: Jurnalul National, Adevarul, Biz Campus, Green Report, Radio Guerrilla, Realitatea.net.

Surse:
www.ecoassist.org
www.naturamea.blogspot.com

Sunt deja multe zile de cand n-am mai trecut pe aici. Aproape ca ma simt “musafir”. Si parca si acum mi-e greu sa scriu ceva si o fac doar dintr-un ciudat simt al raspunderii. Ca o obligatie morala pe care o am fata de cineva.

Bucket List pentru zilele astea:

• Imi doresc sa scap de orasul asta ( Bucuresti)
• Imi doresc sa scap de viata de student ( cu toate ca imi mai raman 2 ani la o facultate care nici nu stiu daca isi merita numele asta)
• Imi doresc sa imi creasca parul mai repede si sa fiu mai blonda

Pe langa aceste dorinte care ma obsedeaza zilele astea, mai sunt si lucrurile care ma enerveaza la culme precum faptul urmator.

Cascata fiind, am pierdut asigurarea RCA acum ceva luni. Zilele astea m-am gandit sa dau o fuga la Asiban sa cer o copie, sa ma simt si eu iar “legala”. Bullshit. Nu stiu sincera sa fiu de ce m-am dus, iac-asa mi-am amintit eu. Si tanti aia, foarte amabila de altfel, nu mi-a cerut nici o data de indentificare, nici talon al masinii, nimic domne, desi nu e pe numele meu, dar ea a aflat asta doar cand i-am spus ca nu stiu CNP-ul mamei mele, care trebuia completat in cererea prin care solicitam un duplicat. Ei si atunci, dansa draguta cum era, m-a poftit la calculatorul ei sa scriu singura toate datele necesare.

Pe de o parte ma bucur, ca am scapat repede, dar pe alta parte nu poate sa ma uimeasca usurinta cu care ofera niste informatii asa oricui. Ce m-a enervat insa e faptul ca mi-a dat copie numai dupa asigurare nu si dupa cartea verde, ca cica daca o pierzi gata te-ai lins pe bot, nu mai iesi in afara. Si m-a enervat ideea! Adica de ce domne daca eu am platit pentru ceva, sa ma priveze de acel drept? Pentru ca am pierdut o hartie? Sa ma penalizeze, dar nu sa imi zica mie ca nu se poate face nimic; sa zica asta si dupa sa spuna ca de fapt nu stie sigur si ca trebuie sunat la Bucuresti. Sunat la Bucuresti pe care trebuie sa il fac eu. CICA!

Asa ca daca stau mai bine sa ma gandesc m-am saturat de tara asta cu totul , nu numai de Bucuresti.

Care vrea sa emigreze cu mine?

Suntem exact ca o frunza care sta sa cada, vine un vant mai puternic si gata, ne-am desprins de ramura.Se taie curentul, se taie lumina mai ales telefonia mobila sau fixa (care ar fi trebuit sa reziste in caz de ceva sa avem cum sa cerem ajutor). Dar nimic, noi stam in bataia vantului si nu facem nimic in legatura cu asta. Chiar sunt foarte furios in clipa asta dupa ce ma chinui si eu de 30 min sa deschid google-ul, nu mai spun sa mai intru pe unu doua blog-uri. Luminile imi fac in casa de parca sunt in club…totul e perfect.

Oricum sper ca toate aceste lucruri “minore” sa se rezolve cat de curand…

Huuuu (inspira, expira, inspira, expira)….gata sunt calm

Voi ce parere aveti?